116 rezultate (0,22276 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Viata, boala, moartea

Indatoririle crestinului fata de Dumnezeu

Indatoririle crestinului fata de Dumnezeu

Hristos este Capul Bisericii, fiii Bisericii sunt mă­dularele Lui credincioase. Deci, se cuvine nouă, dacă voim a fi adevărate mădulare ale Lui, să fim ne­despărțiți de El, uniți cu El prin credință și dragoste, și ceea ce face El să facem și noi, și unde merge El să Îl urmăm și noi, fiindcă mădularele nu sunt despărțite de capul lor, precum vedem la trupul cel material. Hristos este Că­lă­u­za cea credincioasă și înțeleaptă, Care pe căile acestei lumi îi călăuzește pe credincioșii Săi la Împărăția cerurilor; așadar, datori suntem să Îl urmăm, dacă nu vrem să rătăcim pe calea pierzării. Hristos este Păstorul cel bun; așadar, datori suntem să ascultăm de glasul Lui, prin care El ne cheamă în urma Sa, și să Îl urmăm: „de slujește cineva Mie, Mie să‑Mi urmeze” (Ioan 12, 26). Hristos este Învățătorul și Povățuitorul nostru, Ce ne învață și ne povățuiește la calea adevărului; așadar, datori suntem a învăța de la Dânsul ceea ce ne învață prin cu­vân­tul și prin chipul vieții Lui neprihănite, și să rămâ­nem întru cuvântul Lui, de vrem să fim ucenicii Săi. Hristos este Lumina lumii; așadar, dacă nu vrem să fim întru întuneric, datori suntem a urma acestei Lumini, ca întunericul să nu ne cuprindă. Hristos e Mirele sufletelor credincioase; așadar, credincioșii sunt datori a se lipi de El prin credință și dragoste, a face voia Lui. Hristos este Adevărul și Viața; așadar, datori suntem a ne ține de El, de nu vrem să ne înșelăm și să murim. Sfântul Tihon din Zadonsk

RON 25.50
1

Celălalt Soare. Câteva însemnări ale unei autobiografii spirituale

Cuvântări de foc

Gânduri despre bine și rău

Dumnezeul meu Vol.1: Despre rugaciunea inimii, lupta cu gandurile si ascultare

Dumnezeul meu Vol.1: Despre rugaciunea inimii, lupta cu gandurile si ascultare

Iisus este curatia, lumina, sfintenia de care nu se atinge, nici nu se apropie nimic urat mirositor, pacatos. De aceea, singura sansa este aceea de a alerga spre Hristos, de a‑L apuca de picioare, de a nu‑L lasa si de a sta langa El. Domnul sa ne fie in inima, si gandul - tot acolo. Si cand pacatul te ademeneste - alergi inauntru, acolo unde e Hristos, si nu te departezi de El. Ganduri iti dau tarcoale, zbiara ca niste lei infuriati, dar nu se pot apropia, pentru ca se tem numai de Domnul; de tine nu le este frica, oricat de curajos ai fi. Oricat de mult ai crede in tine, oricat te‑ai stradui, nu poti nimic. Doar alearga spre Hristos, inchide ochii si ramai la picioarele Lui. Gandurile umbla de jur‑imprejur, se intarata, dar nu se pot apropia si pleaca. O alta cale nu exista.   Cel mai important este Hristos. Rugaciunea - de dragul lui Hristos, ascultarea - de dragul lui Hristos, nevointele - de dragul lui Hristos, lectura - de dragul lui Hristos, slujbele - de dragul lui Hristos. Daca nu e Hristos, toate acestea - raportate la vesnicie - nu sunt nimic altceva decat niste activitati lipsite de continut, caci in vesnicie putem intra numai cu Hristos - El este viata vesnica. Toate celelalte sunt goale. Atunci cand rugaciunea se face in inima, nu mai spui niste cuvinte, ci te adresezi direct Persoanei Sale. La fiecare rugaciune, la fiecare imbinare de cuvinte, ai o intalnire. Orice lucrare duhovniceasca trebuie sa duca la Hristos. Altminteri se transforma intr‑o practica duhovniceasca oarecare, in tehnici care s‑ar putea sa ne aduca reusita partiala, dar vor fi straine de desavarsire, pentru ca aceasta e posibila numai intru Hristos. "Doamne, Iisuse Hristoase..." si El vine. Neincetat El. Acesta este scopul rugaciunii.  Traducere din limba rusa de Diana Gutu.

RON 25.50
1

Rugaciuni pe malul lacului 1

Rugaciuni pe malul lacului 1

Citesc si rascitesc Rugaciuni pe malul lacului, insa toata dulcea lor desfatare se revarsa in sufletul meu cand le citesc si le rascitesc in rugaciune. El, facatorul de minuni al ritmurilor rugaciunii, are putere asupra sufletului meu. Imi spun: eu sunt intemnitat de propriile mele simturi, eu cuget prin simturi, insa atunci cand rugaciunea lui cea facatoare de minuni strafulgera sufletul meu cel deznadajduit, de indata simturile - acele suruburi ale sufletului - se desurubeaza, si sufletul meu, pasarea mea cea ranita, se intraripeaza si zboara, cufundandu-se in adancurile cele dulci ale Vesniciei. Cu adevarat, el este fagasul prin care Vesnicia se revarsa in sufletul meu si prin care sufletul meu se revarsa in Vesnicie. El intareste simtamantul propriei mele nemuriri pana la invesnicirea mea, si eu ma simt strain in lume, dar acasa in Vesnicie. El cugeta intru rugaciune, filosofeaza intru rugaciune. Se simte ca printr-insul glasuiesc sufletele cele luminate ale marilor nevoitori ortodocsi - mai cu seama minunatul suflet al Sfantului Simeon Noul Teolog. Intru rugaciune Il simte pe Dumnezeu si intru rugaciune simte si este in legatura cu intreaga zidire. La aceasta duce Ortodoxia, si doar Ortodoxia! Intreg sufletul se aduna in rugaciune si, strabatand intortocheata minune cea fara de margini ce poarta numele de lume, este calauzit de rugaciune, caci rugaciunea este singura calauza vazatoare a mintii, a inimii si a vointei. Traducere din limba sarba de Ionut Gurgu, Sladjana Gurgu.

RON 25.50
1

Știința rugăciunii

Omul isi afla pacea numai in Dumnezeu

Grabnicul tămăduitor și izbăvitorul de vrăjitorii

Grabnicul tămăduitor și izbăvitorul de vrăjitorii

Prin toate minunile sale, Sfântul Columba le-a ieşit şi le iese în întâmpinare semenilor, slujindu-ne pe toţi şi străduindu-se să ne câştige pentru Patria cea de Sus. Cu ajutorul lui Dumnezeu el a preschimbat apa de izvor în vin spre a se putea sluji jertfa euharistică, a rostit nenumărate prorocii care toate s-au împlinit la vremea lor, i-a vădit pe ce-i care minţeau lui Dumnezeu şi pe cât s-a putut i-a îndrumat pe calea cea bună, manuscrisele copiate de el au căzut în apă şi au rămas neatinse de puterea acestei stihii vreme îndelungată, iar un cuţit binecuvântat de el şi-a pierdut puterea de a mai tăia vreodată. Tot el a fost văzut de mai mulţi ucenici strălucind întru slava luminii cereşti, a îndulcit roadele amare ale unui pom, a scos din robie, a înmulţit cu măsură averi numai prin puterea binecuvântării sale, a împăcat-o şi a îndreptat-o pe o soţie care se lepăda de dragostea soţului său din pricină că era urât, a îmblânzit furtunile de pe mare numai prin cuvânt, a tămăduit boli incurabile, a biruit puterea vrăjitoriilor, i-a înfrânt pe draci, a stăvilit ciuma, a izbăvit din morţi năpraznice, a preschimbat apele vătămătoare în ape vindecătoare, pe lângă toate acestea săvârşind cu dar prorocesc nenumărate alte semne dumnezeieşti. La rugămintea unui ucenic apropiat, Sfântul Columba a destăinuit despre sine, ca și cum ar fi vorbit despre altul: „Sunt unii, măcar că foarte puţini, care sunt învredniciţi de harul dumnezeiesc să vadă cu totul limpede şi deosebit toată întinderea lumii şi să îmbrăţişeze înlăuntrul puterii minţii lor în chip minunat lărgită marginile cele mai depărtate ale cerurilor şi ale pământului în aceeaşi clipă, ca şi cum toate ar fi luminate de o singură rază de soare”

RON 15.30
1

Sfantul Iustin Popovici. Viata si minunile

Piedici ascunse in calea catre mantuire

Foc de tabără cu Hristos înviat la malul mării

Marturia Sfantului Siluan Athonitul. Dumnezeu Este Iubire

Pregătirea pentru spovedanie și pentru Sfânta Împărtășanie

Scrisori din Siberia

Scrisori din Siberia

Scrisoarea Sfantului Luca al Crimeii catre parintele Selafiil"Intalnirea cu fratia ta mi‑a pricinuit nespusa bucurie intrucat mi‑a aratat ca in aceste vremuri crunte, ateiste, cand cuvantul lui Dumnezeu, desi se cauta a fi inabusit si strivit in piepturile oamenilor, rodeste si aduce roada multa in inimile cele pregatite a‑l primi... Tu trebuie sa cauti sa te apropii de Domnul cat mai mult prin rugaciune si prin osteneli. Tine‑ti pravila pe care o ai - data de duhovnic - si incearca sa‑L simti pe Dumnezeu. Fa orice ca sa traiesti in El si El sa traiasca in tine, sa‑L asezi in inima ta. Inima sa ti se inmoaie la atingerea harului in fiece clipa cand te gandesti la cat de mult te iubeste Domnul si cat te‑a ferit de moarte. Nu numai de moartea trupului, ci mai cu seama de moartea sufletului, pazindu‑te de necuratiile si nenorocirile aduse de demoni in mintile oamenilor... Preadulcele Iisus sa‑ti fie necontenit in ganduri - limanul la care te intorci iarasi si iarasi... Pe Preasfanta Lui Maica, de asemenea, nu pregeta a o chema in ajutor si a‑i pomeni numele la necaz si nu numai. Mergi pe drumul acesta cu curaj, cu mult curaj. Daruieste‑ti inima Domnului, si El va picura in ea toate vitaminele si toata energia de care ai nevoie pentru a nu te prabusi. Niciodata sa nu‑ti para greu. Curaj, curaj, iubite frate, privirea sus si vei vedea pe Domnul cand vei plange, cand Il vei cauta infrigurat, cand vei sangera poate, Il vei vedea pe El cum iti intinde cununile Sale cu mina‑I iubitoare si mangaietoare..."Iubitii mei fii, sa stiti ca viata duhovniceasca e o lucrare tainica ce se sprijina pe doi stalpi: "Doamne Iisuse" - sub aripa ocrotitoare a duhovnicului - si rucodelia. Aveti rabdare! Nu va grabiti prea tare! Oriunde v-ati afla, traiti cu bucurie, cu bucurie, cu bucurie. Aveti Filo­caliile, aveti metaniile, il aveti pe duhovnic. Domnul va va arata, la timpul potrivit, cum si ce veti avea de facut. - Bunelul vostru Selafii

RON 21.25
1

Viața mea în Hristos

Viața mea în Hristos

Domnul cel iubitor este aici. Cum aș putea îngădui să‑mi pă­trundă în inimă chiar și o umbră de răutate? Fie ca toată răutatea din mine să piară, iar inima mea să se umple de mireasma cea bună a nerăutății! Biruiască‑te pe tine dragostea lui Dumnezeu, diavole cel plin de răutate, cel ce ne îndemni pe noi, cei răi după firea cea căzută, către tot răul! Nimic nu poate ucide mai grabnic și trupul, și sufletul ca răutatea. Ea pustiește, zdrobește și chinuiește. Nimeni dintre cei legați de răutate să nu cuteze a se apropia de jertfelnicul Dumnezeului dragostei!Oriunde m‑aș afla, de îndată ce‑mi înalț ochii inimii mele dintru a mea amărăciune către Dumnezeu, Iubitorul de oameni răspunde fără de întârziere credinței și rugii mele și mâhnirea mi se risipește numaidecât. El îmi este aproape în toată vremea și în tot ceasul. Atâta doar că nu‑L văd, dar Îl simt viu în inima mea. Întristarea este moartea inimii și este o cădere de la Dumnezeu. Când inima ți‑e largă, întru ea domnește pacea. Având o credință vie întru El, înțelegi cum nu se poate mai limpede că Domnul se află necontenit lângă tine și viază întru tine. Ce mijlocitor ori ce înger ne‑ar putea izbăvi de păcate și de necazuri? Nimeni, fără numai Unul Dumnezeu! Cunosc aceasta din proprie cercare.Să iei aminte întreaga‑ți viață la inima ta! Caută spre ea cu luare‑aminte, ascultând‑o și străduindu‑te a descoperi ce o împiedică să se unească cu Dumnezeu, Cel Ce este izvorul tuturor bunătăților. Aceasta va fi știința științelor, însă cu ajutorul lui Dumnezeu lesne vei putea afla ce te desparte de Domnul și ce te apropie și te unește cu El. Despre aceasta poate da mărturie inima însăși, atât cea aflată în unire cu Dumnezeu, cât și cea care s‑a despărțit de El. Diavolul se căznește cu tot chipul să se pună stavilă între inima noastră și Dumnezeu și ne depărtează de Domnul prin patimi sau prin pofta trupului, pofta ochilor și trufia vieții

RON 51.00
1

Leul din Alexandria

Leul din Alexandria

Uimitoarea calatorie in care Sfantul Marcu a alcatuit Evanghelia. Un roman autentic, o incursiune captivanta in trecut, o explorare in miezul genezei primelor texte crestine despre Iisus Cel Inviat. Cum ne-am putea apropia mai bine de Persoana Celui Inviat, daca nu prin ochii unui evanghelist? Si nu doar citindu-i istorisirea, ci incercand sa-i intelegem, cat mai bine, viata, cautarile si ­traseul spiritual neobisnuit ce au dus la alcatuirea unui text nemuritor precum Evanghelia dupa Marcu - cea mai veche dintre Evanghelii. Neindoielnic, in Leul din Alexandria, Jean-Philippe Fabre rea­du­ce la viata tensiunea primilor ani ai propovaduirii apostolice nu doar prin admirabilele descrieri geografice sau prin reunirea de informatii inedite despre mestesuguri antice, ci mai ales prin apropie­rea de adolescentul Marcu, in zbaterea puternica a descoperirii de sine si a maturizarii. Suntem atrasi in aceasta povestire palpitanta desfasurata in tinuturile mediteraneene ale primului secol crestin si purtati intr-un periplu menit sa descopere Vestea cea Buna intregii lumi, pe fondul tumultuos al vesnicelor pasiuni omenesti traite cu inflacararea si ardoarea unui suflet si inimi de Leu. Am simtit o putere de neinvins. Voiam sa‑L urmez, sa‑L urmez pentru ca era El, sa‑L urmez atunci cand ceilalti Il parasisera... Incon­jurat de soldati, El S‑a intors. In lumina lunii pline, mi‑a aruncat o privire pe care nu o voi uita niciodata. M‑am zbatut. Am lepadat ­panza... Am fugit cat am putut de repede. Am urcat Muntele Maslinilor. Am alergat catre pustiul Iudeei, ca David. Mi‑era rusine. Eu, leu? Ce amagire!... Nu‑L intalnisem pe Acest Om decat pentru a fugi de El... Cateva zile mai tarziu, Petru m‑a botezat... S‑a purtat ca un tata cu mine timp de trei ani. Dar cicatricea e tot aici, "rana" e des­chisa. Sunt un leu imblanzit..., insa un leu ranit pentru totdeauna..

RON 32.00
1

Sfantul descult ce vine degraba in ajutor

Sfantul descult ce vine degraba in ajutor

Sfântul Ioan Maximovici, acest om micuț, adus de spate, cu părul încâlcit și hainele modeste, cu un defect de vorbire și o voce molcomă, odată ajuns arhiereu, a început a umbla adeseori desculț, chiar dacă unii au început să spună despre el că e smintit la minte. Grija de căpătâi a Sfântului Ioan era îndreptată către inima sa adâncă, de aceea a ajuns să-L odihnească pe Hristos cu o asemenea plinătate, încât sălășluirea Duhului Sfânt întru el s-a preschimbat într-o îmbrățișare desăvârșită, dăruită întregii firi omenești.Din această pricină, cei care iubeau Adevărul și cunoșteau puterea rugăciunilor și blândeții dumnezeiești ale Sfântului Ioan, nu se lăsau amăgiți de aparența exterioară, ci, apropiindu-se cu sfială și smerenie, descopereau că, sub firava sa înfățișare, se ascundea un colos de rugăciune și dragoste, un suflet nespus de mărinimos care purta întru el suspinul Duhului Sfânt pentru întreaga zidire. Viața sa, tăinuită cu Hristos în Dumnezeu, s-a făcut un izvor neîncetat de daruri ce se revarsă îmbelșugat către toți cei care își deschid brațele inimii spre a se încredința Domnului. De aceea faptele și minunile Sfântului Ioan cresc asemenea unor perle în inimile credincioșilor, dăruindu-le puterea de a nu fi biruiți de valurile cele amare și pline de nebunie ale acestei lumi nestatornice.Gingășia, bunătatea și blândețea, alături de stăruință, răbdare și suspin, au făcut din Sfântul Ioan Maximovici unul dintre cei mai mari făcători de minuni ai zilelor noastre. Toți cei care îi cer, cu credință, grabnicul ajutor, află în acest minunat ierarh, nu numai un binefăcător și tămăduitor, ci și un prieten și sfătuitor tainic, care, cu o nespusă delicatețe, vine în viețilenoastre și ne scoate la limanul veșniciei, purtând grijă de noi în întregime – suflet și trup. Mărturie stau nenumăratele și uimitoarele minuni pe care le-a săvârșit încă din timpul vieții și după adormirea sa, și care nu încetează a se înfăptui cu putere până acum

RON 15.30
1

Leacul uitat. Sfânta Taină a Spovedaniei

Leacul uitat. Sfânta Taină a Spovedaniei

Sfânta Taină a Spovedaniei poate fi numită, pe drept cuvânt, „leac uitat“. Lumea întreagă zace cufundată în rău. „Fiecare dintre noi s-a molipsit de ucigătoarea boală numită păcat. Poate fi, oare, vindecată această boală! Leacul există! Şi este unul minunat! Dacă îl primeşti te însănătoşeşti! Însă noi nu întindem mâinile spre el ca să ne vindecăm şi să ne împăcăm conştiinţa. De ce, oare? Pentru că l-am uitat şi l-am nesocotit. „De ce, dar, să muriţi, o, casă a lui Israel?“ – strigă cu durere Sfântul Proroc Iezechiel. De ce, creştini, să muriţi în păcatele voastre? – strigă cu durere şi mai mare către noi Răscumpărătorul nostru Iisus Hristos. Oare nu se află pentru noi izbăvire din moarte? De ce să aduceţi voi bucurie vrăjmaşului mântuirii voastre – satana? Oare nu am pus Eu în Biserica Mea pocăinţa cea mult lucrătoare? „Eu nu vreau moartea păcătosului, ci să se întoarcă păcătosul din calea lui şi să fie viu. Întoarceţi-vă cu dinadinsul din calea voastră cea rea! (Iezechiel 33, 11) Aveţi în dar Pocăinţa, acest bun veşnic“, iar ea lucrează cu aceeaşi putere în toată vremea vieţii şi împotriva tuturor păcatelor: curăţă orice păcat, mântuieşte pe toţi cei care aleargă la Dumnezeu, chiar dacă o fac în ultimele clipe dinaintea morţii. Pentru bolile pământeşti există medicamente pământeşti. Pentru cea mai gravă dintre boli, păcatul, există Atotputernicul Doctor Ceresc şi leacuri cereşti. Acest Doctor este Iisus Hristos. Pentru că fiecare păcat este o încălcare a legii sfinte a lui Dumnezeu, numai Acesta în minunata Sa Atotputernicie poate ierta păcatele. El poate face ca toate păcatele să se şteargă ca şi cum n-ar fi existat. „Chiar dacă păcatele noastre vor fi cum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi, şi de vor fi ca purpura, ca lâna albă le voi face“ (Isaia 1, 18), făgăduieşte El. Însă, pentru ca toate acestea să se împlinească, se cere de la noi un singur lucru – să ne pocăim sincer

RON 9.90
1

Odaia secretă

Intrebari despre lucrurile de capatai

Raiul se dobândește aici. Cum să păstrezi pacea și bucuria în Duhul Sfânt

RON 21.50
1