4 rezultate (0,12459 secunde)

Afișează toate filtrele

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

De ce nu l-am părăsit?

De ce nu l-am părăsit?

Traducere din limba franceză de Cristina Michaela Tache şi Gabriel DrăghiciIlustrații de GomarguCartea de față le răspunde femeilor sau bărbaților victime ale perverșilor narcisici la întrebările pe care și le pun invariabil după ce conștientizează tot ceea ce li s-a întâmplat, manipulările, abuzurile, nefericirea de care au avut parte: prin ce anume se caracterizează o perversă narcisică sau un pervers narcisic? La ce trebuie să fim vigilenți dacă avem îndoieli într-o relație de dragoste? De ce persoanele care devin prizoniere ale unor relații în egală măsură nefericite și toxice nu le pun capăt? Psihoterapeuta Anne Clotilde Ziégler descrie metodele puse în aplicare de agresor, explicând mecanismele datorită cărora acesta reușește să-l țină blocat pe partener într-o relație abuzivă, uneori pentru multă vreme. Este timpul să înveți să identifici strategiile de manipulare pentru ca acestea să nu te mai păcălească și, mai presus de toate, în cazul în care ai căzut în capcană, să găsești mijloacele de a scăpa din aceasta, de a-ți reface viața și de a preveni repetarea situației.Pentru că nu mai știu dacă am o relație cu un înger sau cu un demon • Pentru că accept să mă îndoiesc de propria realitate • Pentru că ajung să cred că eu am o problemă • Pentru că așa m‑am obișnuit • Pentru că cei din jur nu înțeleg • Pentru că mi-e teamă că mă va părăsi • Pentru că am o senzație de vid interior și lipsă de speranță • Pentru că atunci când iubesc uit cine sun

RON 46.50
1

Curcubeul gravitaţiei

Curcubeul gravitaţiei

Traducere din limba engleză și note de Rareș MoldovanConsiderat o capodoperă a postmodernismului, Curcubeul gravitaţiei este unul dintre marile romane ale literaturii universale. Titlul romanului se referă la arcul de fum pe care îl lasă în urmă rachetele V2 şi totodată – în viziune parodică – la semnul pe care i-l trimite Dumnezeu lui Noe când îi promite că nu va mai distruge niciodată omenirea. Tyrone Slothrop, protagonistul, este militar în Londra anului 1944 şi are o problemă bizară: de câte ori se simte excitat, explodează o bombă. Superiorii săi din cadrul armatei îl ţin sub observaţie, încercând să găsească explicaţia acestui fenomen straniu. Dar asta este doar o piesă a marelui puzzle şi, aşa cum aflăm curând, fiecare eveniment din intriga infinit de complicată a romanului, oricât de izolat ar părea, este conectat la o reţea de dimensiuni colosale, ţelul suprem fiind acela de-a arunca lumea în aer cu o ultimă rachetă devastatoare. Ca întotdeauna în cărţile lui Pynchon, nu există un singur fir narativ, o singură poveste, ci o proliferare de personaje şi evenimente care torturează şi fascinează cititorul cu sugestii, referinţe, calambururi şi bancuri, punându‑i la încercare puterea de înţelegere.„Sentimentul pe care se întemeiază literatura lui Pynchon nu este nostalgia nabokoviană, ci teama de vid, care transpare în redarea megalomaniei paranoide, în construcţia adevăratelor şi falselor intrigi, în inventarele epice, în simbolurile şi metaforele unificatoare, debordanta energie verbală, descrierile detaliate ale unor decoruri naturale sau artificiale şi subculturi de diverse tipuri, în umorul adolescentin şi duritatea care duce la orgii agrementate cu alcool şi droguri, perversiuni sexuale şi inversiuni de roluri şi, în sfârşit, în preocuparea obsesivă pentru convertirea sadomasochistă a cărnii în materie moartă. Pynchon nu creează personaje în sensul obişnuit al termenului, ci nişte făpturi mecanice puse în mişcare de o comică frenezie sau o angoasă nelămurită.” (The New York Times)„Un roman uluitor, comparabil ca valoare cu Moby Dick şi Ulise, care-şi poartă protagoniştii într-o cursă frenetică, presărată cu false indicii, deghizări, scenarii înspăimântătoare şi contrascenarii comice, pentru aflarea codului de lansare a fatalei Rachete.” (Vogue)„Pynchon a creat o vastă urzeală de erudiţie şi comic bulevardier, colorată cu un strop de paranoia şi obsedată de entropie.” (The Guardian

RON 84.50
1

Chipul lui Dumnezeu

Chipul lui Dumnezeu

Premiului Nobel pentru Fizica 1978, 2006 si 2019.In 1992, astrofizicienii George Smoot si John C. Mather (Premiul Nobel pentru Fizica, 2006) descopera cu ajutorul satelitului COBE cea mai veche radiatie de lumina produsa vreodata in lume, purtind inca amprenta Big Bangului in ea. George Smoot pronunta atunci o fraza ramasa celebra: "E ca si cum am vedea chipul lui Dumnezeu!".Cartea fratilor Igor si Grichka Bogdanov reconstituie aventura cosmologiei aflate in cautare de raspunsuri la intrebarile esentiale cu privire la originea si evolutia Universului, prezentind intr-un stil propriu si incitant rezultatele cercetarilor unor aspecte dintr-un trecut foarte indepartat, unele dintre acestea vizind, fie si indirect, perioada de dinainte de Big Bang. Totul pare sa sugereze ca legile imuabile ale fizicii, dar si fenomenele comentate ar implica existenta unui proiect care a facut posibila aparitia vietii pe Pamant. Dar este oare asa? Exista ceva sau cineva care a elaborat un astfel de proiect? Are Universul un destin inscris in vreun "ADN cosmic" al sau?Autorii ne ofera diverse raspunsuri posibile la aceste intrebari, prezentind teoriile, observatiile astronomice si rezultatele obtinute pina acum, si ne propun la rindul lor citeva surprinzatoare ipoteze proprii, dintr-un domeniu in care stiinta pare ca se apropie tot mai mult de spiritualitate.Descoperirea luminii primordiale • Focul Creatiei • Fantoma Big Bangului • A fotografia „chipul lui Dumnezeu” • Universul ca un bebelus • "A vedea" Zidul lui Planck • De ce e Universul atit de bine reglat? • Care este forma Universului? • Un moment straniu numit Big BangFragment din cartea “Chipul lui Dumnezeu” de Igor Bogdanov si Grichka Bogdanov:"Primul dintre eroii nostri de metal se numeste COBE (ceea ce inseamna "explorator al fondului cosmologic"). Ati aflat deja ca el este cel care i-a adus in 2006 Premiul Nobel "parintelui" sau George Smoot (si colegului acestuia John Mather). Si care, in acelasi timp, e adevaratul raspunzator pentru faimoasa expresie "chipul lui Dumnezeu".Aventura a inceput in anii 1970. Vor fi trebuit zece ani pentru construirea si punerea la punct, dupa mii de tatonari si reveniri, ale unicului exemplar al acestui aparat devenit astazi un mit. In cele din urma, pe 18 noiembrie 1989, vine ziua lansarii. Smoot a relatat despre nelinistea care l-a cuprins cand a aflat ca misiunea de a lansa pretiosul satelit pe orbita revenise rachetei Delta, asta dupa dramatica explozie a navetei Challenger, in 1986: „Vazusern racheta de aproape dupa o calatorie precedenta si fusesem consternat observand cat parea de rablagita — pete de rugina, pe ici, pe colo, mici lipituri cu Glyptal. Munca noastra profesionala de o viala se afla in varful acestei rachete".Apoi, numaratoarea inversa. Si lansarea. Invadata brusc de flacari, platforma de lansare se ilumineaza si, intr-o liniste ireala, tonele de metal se smulg lent de pe Pamant. Trei secunde mai tarziu, bubuitura chimica brusc catapultata de unda de soc spinteca aerul si se rasfrange piepturi. In vreme ce monstrul de otel se ridica anevoie, tone de apa sunt deversate sub duzele care arunca flacari, pentru a atenua puterea undelor sonore.Treizeci de secunde de la declansare si racheta depaseste bariera sonica, urcand tot mai repede. Dupa doua minute, se afla deja la o altitudine de 40 de kilometri si zboara cu aproape 2 000 de metri pe secunda. Trec 240 de secunde: se aprinde si cea de a doua treapta, in vreme ce partea inferioara, detasandu-se brusc, isi incepe indelungata cadere spre sol. Cinci secunde mai tarziu, la o inaltime de 112 kilometri, carenajele grele sunt si ele ejectate si COBE se napusteste acum in vid cu o viteza de 5 000 de metri pe secunda.

RON 14.50
1

Sfarsitul e mereu aproape

Sfarsitul e mereu aproape

Sfarsitul e mereu aproape. Momente apocaliptice de la colapsul Epocii Bronzului pana la amenintarea nuclearaBestseller New York TimesMomentele dificile ii fac oare pe oameni mai puternici? Poate umanitatea sa sustina, fara a se autodistruge, puterea armelor pe care ea insasi le-a creat? Tehnologia sau abilitatile oamenilor vor ajunge vreodata la un maximum ori vor regresa? Nu se stiu raspunsurile la astfel de intrebari, insa nimeni nu le prezinta la fel de interesant ca Dan Carlin, legind trecutul si viitorul in moduri fascinante si neobisnuite. Intrebarile pe care ni le propune se refera la cel mai important subiect imaginabil: supravietuirea omenirii. De la colapsul Epocii Bronzului pina la provocarile erei nucleare, aceasta problema ameninta umanitatea ca o staruitoare sabie a lui Damocles. Cu totul iesita din tipare si erudita, ciudata si profunda, Sfirsitul e mereu aproape analizeaza problemele care sunt rareori prezentate publicului si face dintr-odata trecutul sa devina important pentru prezentul nostru foarte turbulent.In pofida aparentei stabilitati a epocii noastre, nu avem garantia ca situatia actuala nu se va schimba drastic. Exemplele din aceasta carte reconstituie unele perioade in care s-a intamplat asta. Si noi am putea avea o varianta moderna a colapsului Epocii Bronzulut. Ori superputerea globala ar putea suferi o implozie neasteptata, cum s-a intamplat cu stravechea Asirie, creandu-se un urias vid geopolitic. Roma timpurilor noastre s-ar putea fragmenta asemenea Impertulut Roman. O panderme ar putea izbucni cu usurinta, iar daca ar fi destul de grava, ne-ar aminti cum traiau oamenii inainte de medicina moderna. Ar putea surveni un razboi nuclear sau un dezastru ecologlc. Ne-am putea trezi intr-o realitate despre care generafille viitoare vor citi in carti descriind experientele umane extreme sau formuland avertismente cu privire la ceea ce trebuie evitat.Fragment din cartea "Sfarsitul e mereu aproape" de Dan Carlin:" Aparitia armelor nucleare a facut posibil, pentru prima oara in istorie, ca un singur om sa distruga zeci de milioane, poate chiar sute de milioane de vieti si, odata cu dezvoltarea tehnologiei de lansare a incarcaturii nucleare, sa faca asta in doar cateva minute. Nici unul dintre cei mai infricosatori oameni din istorie Ginghis-Han, Alexandru Macedon, Adolf Hitler — nu dispunea de o astfel de capacitate. Daca in secolul al XIII-lea titanul mongol Ginghis-Han decidea sa distruga un imperiu sau un stat, asta avea sa dureze un timp. Daca statul era urias — cum era, de exemplu, China -, probabil ca urma sa dureze zeci de ani. Daca insa presedintele Richard Nixon, in 1969, decidea sa lanseze un atac nuclear in acelasi loc, putea ucide o suta de milioane de chinezi intr-o dupa-amiaza.Daca omenirea ar trata aceasta noua superarma la fel ca pe oricare alta arma eficienta inventata vreodata, urmatorul razboi mondial s-ar purta avand la dispozitie capacitati distructive aproape supranaturale. Cele cateva sute de oameni care au fost martori la nasterea epocii atomice si-au dat seama de asta in momentul in care au vazut testul Trinity din desert: “Acum am devenit moartea, distrugatorul lumilor”, cum spunea Oppenheimer.La fel ca oamenii de stiinta, si americanii de rand au avut reactii contradictorii. Daca esti implicat intr-un razboi mondial care treneaza si tabara ta dobandeste o superarma, aceasta va fi cu siguranta perceputa lumina pozitiva. In cartea saIn the Shadow of War, istoricul Michael S. Sherry descrie reactiile diverse ale americanilor dupa ce presedintele Truman a vorbit la televizor, spunand poporului american si lumii intregi ca bomba fusese lansata si explicand ce era aceasta noua arma si de ce fusese folosita. “Unii au spus ca sunt mandri de realizarea americanilor si satisfacuti de razbunarea contra japonezilor.” Unii ar fi vrut ca razboiul sa continue, ca sa lansam mai multe bombe asupra Japoniei. “Altii - mai ales soldatii care presupuneau ca o invazie a Japoniei era singura alternativa la folosirea bombei - s-au bucurat de pacea pe care bomba o accelerase, precum si de faptul ca se fabricase aceasta bomba, considerata un instrument util pentru asigurarea continuitatii pacii.”Altii au vazut cu totul altceva - pentru ei, bomba era dovada nenorocirii aduse de razboiul modern. Alti oameni simteau ca prevesteste ce ne-ar putea rezerva viitorul.

RON 14.50
1